|
Comoara
istroromanilor
© Curierul National
Sambata, 15 Martie 2003
 Despre
istroromani se stie si se publica mult prea putin; doar istoricii si
dialectologii se preocupa de existenta acestei populatii traitoare in
extremitatea vestica a romanitatii, care vorbeste unul dintre cele patru
dialecte ale limbii romane (dacoromana, in nordul Dunarii,
meglenoromana, aromana si istroromana, in spatiul sud-dunarean sau
balcanic).
O stire recenta ni-i aduce in
actualitate: la 4 martie a.c., Asociatia Culturala Istroromana "Andrei
Glavina" a incheiat festivitatile etno-folclorice si cultural-artistice,
desfasurate in principalele orase croate, inclusiv Zagrebul, cu un amplu
carnaval istroroman, in localitatea Jeian, vestita in zona pentru
costumele populare, cantecele si dansurile stravechi ale populatiei
istroromane din centrul peninsulei Istria. Jeianul se afla cam la egala
distanta (circa 25 de km) de orasul-port Rijeka si faimoasa statiune
Opatija-Abbazia, devenind celebru tocmai datorita acestui carnaval,
mediatizat ani in sir de toate radio-televiziunile croate; numai ale
noastre au lipsit, spre dezamagirea organizatorilor, care asteptau un
semn ca fratii lor mai mari nu i-au uitat!
Fara a intra in amanunte privind istoria
acestui neam, trebuie sa punctam cateva din momentele existentei sale.
Minusculul grup al istroromanilor este descendentul romanitatii
orientale, traind astazi in mai putin de zece asezari rurale, de-o parte
si alta a Muntelui Ucika Gora (Monte Maggiore), numarand circa 1.500 de
persoane (mai putin de o mie sunt vorbitori activi). In Evul Mediu, li
se spunea fie "vlahi", fie "morlaci", "cici" sau "rumeri", ocupandu-se
in principal cu cresterea animalelor si valorificarea produselor
acestora, practicand o agricultura de subzistenta. Ca si vanatoarea si
exploatarea lemnului. In totalitate, au fost si sunt catolici, in deplin
acord cu italienii din apropiere (Rijeka se numea Fiume si facea parte
din Regatul Italian), incercarile croatilor de slavizare la cumpana
secolelor XIX-XX dand gres. Este perioada in care si-a inceput
activitatea de emancipare a istroromanilor Andrei Glavina, considerat de
contemporani "apostol national" (Sextil Puscariu, intr-un articol
publicat in 1925, la putin timp dupa moartea acestei figuri emblematice
a istroromanilor). Andrei Glavina s-a nascut la 30 martie 1881, la
Susnievita (Valdarsa); adolescent fiind, a fost adus sa studieze in
Romania, dupa care s-a intors in Istria, ca invatator, publicand in 1905
prima lucrare in dialect, un calendar adresat conationalilor sai:
Calindaru lu Rumeri din Istria cu figure lucrat parvea votea de Andreiu
Glavina si Constantin Diculescu. Tot el a deschis, in 1921, la Valdarsa,
prima scoala romaneasca din Istria, cu numele simbolic "Imparatul
Traian". Viata acestei scoli a fost scurta: in 1925 romana a disparut,
ramanand doar italiana, pentru ca dupa al doilea razboi mondial sa se
predea doar in limba croata (Gheorghe Zbuchea, "Istroromanii - un grup
mic, dar cu suflet mare", MAGAZIN ISTORIC, martie 2001).
Asociatia Culturala Istroromana "Andrei
Glavina" a fost infiintata in 1994, la Trieste, datorita eforturilor si
abnegatiei domnului dr. Emil Petru Ratiu, din Roma, pentru a mentine
identitatea etnica a istroromanilor. Pe langa multe alte domenii si
actiuni, presedintele asociatiei a cerut oficial "recunoasterea legala a
istroromanilor, precum si a populatiei romanesti din regiunea Medimure,
ca minoritate nationala, cu toate drepturile ce le revin acestora". Un
fapt de-a dreptul incredibil: Uniunea Democrata a Romanilor din Croatia,
reprezentand interesele a circa 50.000 de romani, este sfatuita, de
catre "Oficiul pentru comunitatile etnice si nationale sau minoritati",
din Guvernul Republicii Croate, sa colaboreze cu organizatiile de etnie
roma, pentru a se bucura de ajutor financiar din partea guvernului
(tiganii fiind singurii recunoscuti cu drept de sprijin)! Se spune
intr-o Adresa din 5 mai 1998...
Cu toate aceste mari discriminari si
neajunsuri, dr. Emil Petru Ratiu nu s-a dat batut si a reusit sa
organizeze Primul Simpozion International dedicat vreodata
istroromanilor, desfasurat la Facultatea de litere din Pola (30 martie -
1 aprilie 2000), in orasul in care a murit si este ingropat Andrei
Glavina. Gazda a fost profesorul Goran Filipi, care a vorbit de
necesitatea unor masuri concrete pentru oprirea declinului ingrijorator
al numarului vorbitorilor in dialectul istroroman. Lucrarile Congresului
de la Pola, cum a fost numit simpozionul, au scos in evidenta
necesitatea coordonarii actiunilor guvernelor roman si croat pentru
deschiderea fara intarziere a cursurilor scolare in dialect,
introducerea in Croatia a unor emisiuni radio-tv in istroromana si
organizarea de manifestari publice a etniei in localitatile unde mai
traiesc fratii nostri, pastratori ai unei comori nepretuite. Asa s-a
ajuns, de la Pola la Carnavalul istroromanilor, devenit emblematic
pentru perenitatea spiritualitatii romanesti in sudul Dunarii!
O intrebare pentru cercetatorii lingvisti:
numele localitatii Jeian vine de la Jian-Jianul sau si de la Jiu-Jiul,
stiind ca, in vremea Imperiului Habsburgic, multi olteni au
emigrat/circulat in "provinciile" acestuia?
Source:
- Curierul National - http://www.curierulnational.ro/?page=articol&editie=148&art=8484
|