Este de remarcat ca in timp ce europarlamentarii din Romania se ocupa mai mult de incasarea diurnelor si de cumparaturi la Strasbourg sau Bruxelles, un europarlamentar basarabean este preocupat si actioneaza in sprijinul minoritatilor romanesti aflate in pericol. Lucrul acesta nu face decat sa demonstreze inca odata ca avem nevoie de o primenire a clasei politice si nu ar fi rau deloc daca am aduce in Parlamentul Romaniei oameni din comunitatile romanesti, pentru ca acolo romanismul inca se traieste, iar sentimentul national este viu si nealterat de mocirla politicianista din Romania.

Proiect de rezolutie

Constatand ca minoritatea istro-romana locuieste in opt sate  (Žejane/Jeiani, Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costerceani, Šušnjevica/Susnevita/Susgnevizza, Letaj si Zankovci) din peninsula Istria (Croatia), in nordul Marii Adriatice, in regiunea istorica Ciceria si ca aceasta minoritate nu este recunoscuta oficial de catre Croatia;

Constantand de asemenea ca dupa cel de al doilea Razboi mondial in regiunea Trieste din Italia s-a instalat o diaspora si ca mici comunitati de origine istro-romana locuiesc in Slovenia, in localitatile Golac si Polijane din nordul regiunii istorice Ciceria;

Amintind natura autohtona a minoritatii istro-romane pe teritorul pe care locuieste istoric de secole;

Notand ca istro-romana, citata de UNESCO in Cartea Rosie a limbilor in pericol de stingere ca aflandu-se  «intr-un serios pericol», este un dialect istoric romanesc vorbit de o populatie estimata intre 500 si 1500 de persoane care se autoidentifica prin endonimul Rumani/Rumari/Rumeri (Romani) fiind numita de croati, sloveni si italieni cu exonimul Ciribiri sau Cici, iar de lingvisti fiind numita Istro-romani;

Tinand cont de faptul ca intre 1921 si 1925 la Šušnjevica/Susnevita a functionat scoala «Imparatul Traian» cu predarea materiilor in dialectul istro-roman si in romana literara, scoala infiintata de profesorul istro-roman Andrei Glavina;

Luand nona de faptul ca in ultimii ani Asociatia istro-romana «Andrei Glavina» publica la Trieste (Italia), pe spezele sale, revista „Scrisore catre frat rumeri” (Scrisoare catre fratii romani);

Observand cu satisfactie ca in primavara anului 2000 a fost posibila organizarea la Universitatea din Pola a primului Congres istro-roman;

Regretand ca, nefiind recunoscuti oficial ca minoritate, istro-romanii nu beneficiaza deloc de invatamant public, de nici un fel de asistenta religioasa si nu dispun de nici un fel de presa scrisa sau audiovizuala in propria lor limba;

Ingrijorata de reducerea continua a numarului istro-romanilor din cauza asimilarii lor de catre nationalitatile inconjuratoare, fiind vorba de de o minoritate puternic amenintata cu disparitia;

Apreciind ca aceasta situatie ingrijoratoare si chiar critica nu este conforma cu normele si standardele Consiliului Europei;

Luand in consideratie obligatiile statelor membre ale Consiliului Europei fata de minoritati, precum si drepturile si obligatiile statelor inrudite fata de minoritatile de peste hotare,

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei,

Invita autoritatile Croatiei sa recunoasca oficial minoritatea istro-romana si sa-i garanteze acesteia respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale asa cum sunt acestea inscrise in Conventia Europeana a Drepturilor Omului  si mai cu seama drepturile lingvistice, culturale si religioase in urmatoarele domenii: a. invatamantul in limba materna; b. serviciile religioase in limba materna; c. ziare, reviste, emisiuni radio si de televiziune in limba materna; d. sustinerea asociatialor culturale ale istro-romanilor;

Invita autoritatile Romaniei, ca stat inrudit, sa conclucreze cu autoritatle Croatiei in scopul luarii urgente a oricaror masuri necesare pentru pastrarea identitatii minoritatii istro-romane grav amenintate si pentru sustinerea dialectului istro-roman putin raspandit;

Invita autoritatile Croatiei sa puna in aplicare, prin mijloacele cele mai potrivite, urmatoarele masuri:

1. adoptarea progresiva a limbii materne in educatia copiilor (folosirea dialectului istro-roman la nivel de vorbire in treapta prescolara si folosirea normei literare romanesti in invatamantul primar);
2. respectarea si acordarea de ajutor public in favoarea utilizarii locale a dialectului istro-roman si a limbii romane literare, precum si in favoarea folosirii lor curente in invatamantul mediu si presa din localitatile respective, in masura necesitatilor comunitatilor care le vorbesc;
3. permisiunea de a oficia serviciile religioase in dialectul istro-roman si in standardul literar romanesc in bisericile din saltele istro-romane, astfel incat istro-romanii sa poata tine cantarile bisericesti in limba lor materna;
4. organizarea unor forumuri internationale de dezbateri si a unor seminare ale expertilor pentru studierea si repertorierea cu grija a particularitatilor dialectului si culturii istro-romane;
5. Insarcineaza comisia sa sesizata in fond sa includa pe ordinea de zi a viitoarelor ei sedinte chestiunea minoritatii istro-romane aflate in pericol, sa urmareasca indeaproape evolutiile privind acesta minoritate si sa prezinte un Raport asupra chestiunii respective.

Source:

• © Romanian Global News - https://www.rgnpress.ro/Politic/Pentru-prima-oara-un-proiect-de-rezolutie-al-APCE-sustine-drepturile-istro-romanilor-din-Croatia.html